Viețuitoare - Animale - Păsări - Pițigoiul mare (Parus major )

Pasăre teritorială, frecvență în grădinile din toată țara. Se hrăneşte cu insecte, dar în sezonul rece poate consuma semințe (în special oleaginoase) şi chiar carne. S-a           demonstrat faptul că au fost văzuți pițigoi     mari vânând lilieci mici şi păsărele slăbire   sau mai mici ca statură.
    Cuibăreşte atât în scorburi naturale cât şi   în cuiburi (scorburi) artificiale, cutii               poştale, țevi, ghivece, etc.
    Cuibul şi-l construieşte din muşchi, păr,       pene, fân, etc. Depune în mod normal 5-8     ouă, dar în caz excepțional 10-20 ouă. Are     două poate pe an. Ambii părinți hrănesc       puii. Ei stau 28-30 zile  alături de                     părinți, după care părăsesc cuibul.                 Monogam.
   

O imagine de iarnă

 Inovație: pe vasul de la scăldătoare întors s-a pus un măr şi nişte grăsime pentru pițigoi.
 Acum să vedem fotografiile!
 
 În această imagine se văd 2 pițigoi mari care vin la mâncare. Primul ciuguleşte din grăsime, iar al doilea stă cocoțat pe alun.

 
  Acum vedem cei doi pițigoi, din care primul ciuguleşte din grăsime, iar al doilea mănâncă la hrănitoarea de sol de lângă stiva de lemne ecologică. 

De ce Africa e săracă şi care sunt cele mai prospere economii din zonă?

 Africa este săracă din numeroase motive.
 În primul rând sărăcia este determinată de poziția geografică (mare parte din continent se află la ecuator) şi de habitatele neprielnice. Africa este cel mai fierbinte continent. Acest fapt duce la înmulțirea accentuată a țânțarilor, a altor insecte purtătoare de boli şi a bolilor grave (malarie, febră tifoidă, holeră, etc.). În anii 90' Africa a avut doar 400.000.000 locuitori (în prezent sunt peste 700.000.000 locuitori).
 În al doilea rând corupția, inegalitatea dintre sexe ridicată, proasta guvernare şi refuzarea de a fi aliat cu țările mai dezvoltate reprezintă o cauză mare de sărăcie. Majoritatea statelor africane au ca aliat dezvoltat pe Africa de Sud.
  De asemenea resursele naturale bogate au devenit de fapt o sursă de război decât una de prosperitate. Majoritatea statelor africane din OPEC (mai puțin Nigeria şi Guineea Ecuatorială) au cunoscut venituri mai mari decât cele care ar fi considerate acolo. Statele africane din OAPEC s-au îmbogățit şi mai tare decât cele din OPEC deoarece arabii au donat mai mulți bani la țările OAPEC decât celor din OPEC. De asemenea majoritatea statelor de pe continent au ca articol de export un singur lucru (de obicei ulei şi alte produse agricole). În Africa există doar trei țări care să aibă mai multe articole de bază pentru export: Africa de Sud, Algeria şi Nigeria. Primele două state au o economie prosperă, iar ultimul se confruntă cu sărăcia extremă.
  Africa s-a confruntat mereu cu dictaturi brutale, cea mai rea fiind a dictatorului ugandez Idi Amin Dada (1971-1978).
  În al treilea rând condițiile de trai sunt rele, majoritatea oamenilor trăind în sărăcie extremă. Educația, igiena şi locuințele perfecționate, etc sunt lucruri de care oamenii nu prea țin cont. 2/3 din țările de pe continent sunt sărace. Majoritatea oamenilor depind de agricultură şi câştigă 1-5 $ pe zi (depinde de țară).
 Chiar şi Asia care este al doilea cel mai sărac continent cunoaşte o economie cu mult mai bună decât acest continent.
 În al patrule rând Africa se confruntă mult cu războaiele.

 Ce s-ar întâmplă dacă Africa ar fi bogată?    Acest lucru nu se ştie.
 Totuşi există aici state care au venituri pe cap de locuitor mari, PIB mare şi condiții de trai bune. Aceste țări sunt:
 Africa de Sud:

Algeria:

Angola:

Camerun:

Coasta de Fildeş (Côte D'ivoire):

Egipt:

Ghana:

Kenya:

Libia:

Maroc:

Mauritania:

Maurițius:

Namibia:

Sudan:

Tanzania:

Tunisia:

Zambia:

Sărbători fericite!
















 

Determinatoarele (partea 2)

La partea 1 am prezentat câteva determinatoare, iar azi vă voi prezenta restul determinatoarelor incluse pe această listă.
1. Păsări din lunca şi Delta Dunării (editură     nespecificată):
 Autor: Doru Panaitescu
  Este un minighid unde sunt prezentate 76    de specii de păsări din zona Dunării.            Păsările sunt prezentate în scurte texte, iar spre deosebire de alte determinatoare cu fotografii, imaginile au fost alese în mod expres pentru o identificare uşoară a speciilor.
2. Miniatlasul viețuitoarelor. Editura Grupul Milvus 2008.
  Este un mic atlas al speciilor de păsări, mamifere, reptile, amfibieni, nevertebrate, plante şi ciuperci din Câmpia Transilvaniei.  Util în educație ecologică. Este ilustrat cu desene. Bilingv.

Hrănirea păsărilor pe timpul iernii

 De ce să hrănim păsările?

În sezonul cald păsările găsesc uşor hrana, dar iarna, din cauza stratului de zăpadă şi-o găsesc mai greu. Dacă ele nu ar fi hrănite ele nu ar muri, ci ar pleca către o zonă cu o climă mai blândă. 

 Când să hrănim păsările?

Perioada este amintită mai sus.

 Hrană recomandată:

- semințe oleaginoase (uleioase): floarea-soarelui, nuci, pepene, dovleac;

- semințe făinoase: grâu, mei, etc;

 - fructe care aparțin florei autohtone, legume fierte;

-orez fiert

- slănină crudă sau fiartă, neafumată.

 Hrană contraindicată:

- miez de pâine;

- alimente ce conțin drojdie; 

- alimente condimentate; 

- semințe prăjite, condimentate; 

- alimente procesate.

 Tipuri de hrănitori:

- de sol:

Hrănitoare de sol;

- de tip tăviță;

- de tip căsuță:

Hrănitoare de tip căsuță; 

- suspendate 

  Mai multe detalii pe: www.sor.ro şi www.milvus.ro/FAQ

Determinatoarele (partea 1)

Astăzi vom vorbi despre câteva determinatoare.
1. Păsările din România și Europa. Editura       Societatea Ornitologică Română:
   Înainte de apariția determinatorului din       articolul Un nou determinator ghidul              amintit mai sus era unul dintre cele mai       iubite determinatoare de identificare a         păsărilor din Europa. El are cuprinse              peste 500 de specii. Ca majoritatea                  determinatoarelor el are desene în loc de      fotografii, deoarece păsările pot fi                    identificate mai corect. De asemenea              cuprinde şi hărți de distribuție şi nişte           texte scurte  care descriu speciile din el.
   Ediția 1:
   Anul editării: 1999
   
  Ediția 2:
  Anul editării: 2017
  
   Determinatorul poate fi comandat de              pe www.sor.ro/Shop/Determinator.
   2. Păsări comune din România. Societatea        Ornitologică Română. Editura Gloria:
       În acest determinator sunt prezentate            114 specii din habitate agricole,                        localități şi păduri. A fost editat în                    colaborare cu Grupul Milvus.
      
        Anul editării: 2010
    Acest determinator se poate comanda de       pe internet. Era şi la Societatea                         Ornitologică Română, dar stocul s-a               epuizat.
    3. Ghidul culegătorului de ciuperci.                     Editura Casa:
        Un instrument util pentru cei amatori           de ciuperci sau cei care vor să le                     cunoască. Ciupercile sunt prezentate             concis, dar foarte precis. Detaliile                   importante  sunt scrise cu bold.
        Sunt incluse peste 194 de specii de                   ciuperci din România.
        Anul editării: 2013
       
         El poate fi cumpărat din librării sau de          pe linkul amintit mai sus.
          La mulți ani tuturor românilor! 

Un nou determinator

  Societatea Ornitologică Română a editat un nou determinator. El este o traducere a determinatorului "Collins Bird Guide". Acesta cuprinde păsări din Europa, Africa de Nord şi Orientul Apropiat sau Mijlociu. Prețul acestuia este de 100 lei. După sărbătorile de iarnă el se va scumpi cu 30 lei.


Mai multe detalii despre determinator pe www.sor.ro.

 Aceasta este a doua ediție a celui mai iubit determinator de identificare a păsărilor din Europa:

Top 10 cele mai comune păsări la hrănitori

10. Uliul păsărar (Accipiter nisus):
     

      Este una dintre cele mai comune păsări         răpitoare de zi la hrănitori. Cu mare               abilitate şi prin cele mai înguste zone             poate vâna o grămadă de păsări: vrăbii,         pițigoi, porumbei, etc. care nu depăşesc         mărimea unui sturz. Chiar dacă va vizita       hrănitoarea el nu trebuie persecutat.
9. Ciuful de pădure (Asio otus):
   

    Este una dintre cele mai comune păsări         răpitoare de noapte. Preferă să viziteze         hrănitorile de sol unde poate vâna cu             uşurință rozătoare şi păsărele.
8. Cocoşarul (Sturzul de iarnă) (Turdus               pilaris ) :
      

    Această pasăre de mărimea unui                     porumbel vizitează din păcate rar                   hrănitoarea. Preferă să se hrănească pe         sol. La hrănitoare îl putem atrage cu               ajutorul merelor( inclusiv cele stricate) şi     a altor fructe care aparține florei                     autohtone. Interesant la această pasăre         este modul de apărare care îl are când           vede un duşman la cuib.
7. Măcăleandrul (Erithacus rubecula):
     
     Este a doua cea mai comună păsările din      România (3.600.000-3.800.000 de                      exemplare ). Preferă acelaşi tip de hrană      ca şi cocoşarul, dar rar mănâncă                      semințe mici.

6. Mierla (Turdus merula ):
    
    Este una dintre păsările cu cel mai                 frumos cântec din acest top, asemănător       cu cel al unui flaut. Preferă același tip de       hrană ca al cocoşarului. Rar poate mânca     semințe de floarea-soarelui. S-a adaptat         să "cosească" stratul de zăpadă sau frunze     uscate în căutarea hranei. Sexe diferite.
5. Cinteza  (Fringilla coelebs):
     

    Cea mai comună specie de pasăre din             România (peste 4.000.000 de exemplare).       Este supranumită "vrabia pădurilor".             Preferă să viziteze hrănitorile de sol.               Mănâncă orice fel de semințe. Sexe                 diferite.
4. Pițigoiul albastru şi cel sur:
    Pițigoiul albastru  (Parus caerululeus):
    
     Puțin mai mic decât pițigoiul mare şi             mai sfios decât acesta. Comportament           asemănător cu pițigoiul mare (vezi mai         jos ). Mai puțin urbanizat decât acesta.
     Pițigoiul sur  (Parus palustris):
     

      Față de toți ceilalți pițigoii el preferă mai      mult apropierea apei. Nu este atât de              agresiv  ca pițigoiul albastru sau cel                mare. Comportament destul de                        asemănător cu cel amintit mai sus .
3. Porumbelul domestic (Columba livia ) :
    
    Strămoşul său este porumbelul de stâncă.     Mănâncă orice fel de semințe.
2. Vrabia de casă şi cea de câmp:
    Vrabia de casă (Passer domesticus):
    
     Este una dintre cele mai comune specii         de vrăbii de la noi. Cuibăreşte în aproape     orice loc. Preferă hrănitorile de sol.                 Hrana pe care o poate consuma iarna:           semințe oleaginoase sau făinoase, miez         de nucă şi grăsimi animale.
    Vrabia de câmp (Passer montanus ) :
     
     Este puțin mai mică decât cea amintită         mai sus şi cu un aspect mai simpatic               decât ea. Spre deosebire de vrabia de             casă sexele sunt asemănătoare. Ca mod         de hrănire şi cuibărire este asemănător         cu cel al vrabiei de casă.
1. Pițigoiul mare (Parus major) :
    Este unul dintre cele mai comune specii         de pițigoi din țară. Are un comportament     foarte agresiv când o altă pasăre intră pe       teritoriu. La hrănitoare îl putem atrage cu     ajutorul semințelor oleaginoase                       (uleioase) (floarea-soarelui, pepene,               dovleac ), miez de nucă şi grăsimi                   animale. Preferă cele de tip căsuță, tavă         sau suspendate  Cuibăreşte în scorburi           naturale,     dar şi în cuiburi (scorburi)           artificiale, țevi, cutii poştale, ghivece. În         poză se poate observa un exemplar de           pițigoi mare clocitor din grădină (celelalte     poze erau luate de pe wikipedia sau               pasaridinromania.sor.ro).

Grădini şi Şcoli Prietenoase cu Natura

Prima dată acest proiect a fost creat de Societatea Ornitologică Română în aprilie 2016 dedicat doar grădinilor. În octombrie 2016 apare prima sesiune pentru şcoli.
Înscriere:
1. Grădini.
Intrați pe www.sor.ro la Proiecte/Grădini şi Şcoli Prietenoase cu Natura/ Înscrie o grădină. Detalii pe linkul de mai sus.
2. Şcoli.
Faceți la fel doar că în loc să intrați pe Înscrie o grădină intrațipe Înscrie o şcoală.
 Scopul acestui proiect este de a susține biodiversitatea satelor şi a oraşelor şi educația ecologică a elevilor.
Premii:

Plăcuță de recunoaştere '' Grădină Prietenoasă cu Natura''

Plăcuță de recunoaştere '' Şcoală Prietenoasă cu Natura ''